Există interviuri care oferă răspunsuri și interviuri care deschid noi direcții de gândire. Convorbirea cu Cristina Chiriac face parte din a doua categorie.

Antreprenoare, fondatoare a Flori de ie și creatoare a proiectului Șlefuitori de visuri, Președintă a CONAF — Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, care coordonează și Women in Economy, o platformă care evidențiază și sprijină leadership-ul feminin prin revista și Gala sa dedicată excelenței femeilor — speaker TEDx și Ambasador VET al Comisiei Europene, ea și-a dedicat cariera pentru a susține femeile în business și pentru a le crește vizibilitatea, dezvoltarea și impactul în România și Europa.

În acest interviu pentru Strong Women, Cristina vorbește despre identitate, putere și dezvoltare personală, mergând dincolo de succesul vizibil pentru a explora curajul, echilibrul și sensul care definesc o viață cu adevărat puternică.

Nu este vorba despre răspunsuri simple — este vorba despre acele adevăruri care rămân cu tine mult timp după ce ai terminat de citit.

1. Ce te motivează cu adevărat în fiecare zi, dincolo de succes și recunoaștere?

Motivația mea vine din lucruri obișnuite, din acele momente simple care nu par să schimbe nimic, dar care, în liniștea lor, așază totul, dintr-o rază de soare care cade exact unde trebuie, din gândul unei cafele băute cu oamenii mei sau dintr-o plimbare fără grabă prin parc, acolo unde timpul încetinește și lucrurile își recapătă sensul.

În aceste fragmente de viață, am înțeles că succesul și recunoașterea nu au fost niciodată reperele mele reale, pentru că ceea ce m-a ținut în mișcare a fost dorința de a acumula, de a învăța, de a citi, de a scrie, de a crește fără să simt nevoia să demonstrez nimic, de a deveni, în fiecare zi, puțin mai mult decât am fost ieri, aproape imperceptibil, dar profund.

Această nevoie de evoluție, de a nu rămâne pe loc, s-a transformat, în timp, într-o formă de responsabilitate personală, într-un angajament tăcut față de mine însămi, care nu are legătură cu aplauzele, ci cu direcția.

Pentru mine, fiecare zi este o datorie tăcută de a nu rămâne mai puțin decât pot fi.

2. Ce înseamnă cu adevărat să fii o femeie puternică astăzi și cum este diferit de a fi doar puternică?

Atunci când vorbim despre femei puternice, imaginea care apare aproape instinctiv este aceea a femeii care a dus totul în spate, care a rezistat în ciuda tuturor condițiilor, indiferent cât de grele au fost, care a traversat provocări, sacrificii și tot ceea ce viața i-a așezat în cale fără să se oprească, alergând zi de zi nu neapărat spre un vis, ci, de foarte multe ori, pur și simplu, spre supraviețuire, iar aceasta a devenit, în timp, definiția pe care am învățat să o admirăm atunci când vorbim despre forța unei femei.

Pentru mine, însă, această definiție începe să nu mai fie suficientă, pentru că a fi doar puternică înseamnă, de cele mai multe ori, să duci, să reziști, să înduri și să mergi mai departe chiar și atunci când nu mai ai unde să așezi oboseala, în timp ce a fi o femeie cu adevărat puternică înseamnă să înțelegi că viața nu trebuie trăită ca o probă continuă de rezistență, că puterea nu stă în singurătate și nici în capacitatea de a duce totul, ci în felul în care îți construiești un spațiu în care există sprijin, comunitate, echilibru și loc pentru tine.

Și poate că aici se naște, de fapt, diferența, nu într-o definiție rigidă, ci într-o schimbare de sens, pentru că a fi puternică înseamnă, de cele mai multe ori, să supraviețuiești, iar a fi o femeie cu adevărat puternică înseamnă să îți construiești o viață în care nu mai ești nevoită să trăiești în supraviețuire.

Puterea nu mai este despre cât duci… ci despre cât îți permiți, în sfârșit, să trăiești.

3. Care este o valoare la care nu ai făcut niciodată compromis, chiar și atunci când te-a costat ceva important?

Demnitatea a fost linia pe care nu am trecut-o niciodată, chiar și atunci când acest lucru a însemnat să pierd oportunități sau relații, pentru că am înțeles că există pierderi care te golesc și pierderi care, în tăcerea lor, te reconstruiesc.  

4. Ce te-a susținut în cele mai dificile momente, din interior, nu  din exterior?

O voce fragilă, dar constantă, care nu m-a lăsat să cred că finalul este deja scris, o convingere profundă că fiecare cădere ascunde o direcție pe care nu o pot vedea încă, dar pe care trebuie să o urmez.

5. Privind înapoi, cine te-a modelat mai mult în momentele critice: un bărbat sau o femeie și cum?

Privind înapoi, deși am primit lecții importante și de la femei, și de la bărbați, adevărul meu rămâne unul simplu și asumat, pentru că în momentele critice, cel care m-a modelat cel mai mult a fost un bărbat, iar acel bărbat a fost tatăl meu, primul meu mentor, cel care mi-a dat curajul de a merge înainte chiar și atunci când nu știam exact încotro merg.

De la el am învățat poate una dintre cele mai valoroase lecții, aceea că oamenii caută, de cele mai multe ori, complexitatea, pentru că pare mai valoroasă, mai sofisticată, mai greu de atins, dar adevărata artă nu stă în a complica lucrurile, ci în a găsi acea formă de simplitate care rămâne fidelă valorilor tale și care nu se pierde pe măsură ce crești.

Au existat, mai târziu, și alți mentori în viața mea, oameni care au venit și au completat acest parcurs, care m-au ajutat să înțeleg mai mult, să văd mai clar și să cresc în direcții pe care nu le-aș fi anticipat, iar în tot acest drum am simțit mereu că echilibrul dintre feminin și masculin nu este o alegere, ci o nevoie, pentru că fiecare dintre ele aduce o perspectivă diferită și necesară.

Am învățat din relațiile mele, din prietenii, din întâlniri, pentru că în jurul meu au fost și sunt oameni valoroși, femei și bărbați deopotrivă, iar faptul că cea mai bună prietenă a mea este o femeie nu este o întâmplare, ci o dovadă că acest schimb, această oglindire reciprocă, rămâne esențială în felul în care ne construim.

Dar dacă ar fi să aleg un moment de început, un reper clar, acela rămâne legat de el, pentru că acolo s-a așezat fundația.

Pentru că, uneori, un singur om nu îți arată doar drumul… ci îți dă curajul să ți-l construiești singur.

6. Ce schimbare de mentalitate este esențială pentru fetele tinere care vor să devină femei cu adevărat puternice?

Să nu mai caute aprobarea înainte de a acționa și să înțeleagă că drumul lor nu va fi nici liniar, nici ușor, dar tocmai în imperfecțiune și disconfort se naște forța autentică.

7. Care este cea mai definitorie lecție pe care ai învățat-o ca femeie care navighează puterea?

Am învățat că puterea nu este despre a domina, ci despre a rămâne întreagă, despre a nu te pierde pe tine în timp ce construiești ceva mai mare decât tine.

8. Cum faci față îndoielii de sine sau fricii atunci când miza este mare și ce ar trebui să înțeleagă alte femei despre acele momente?

Am crescut într-un loc în care încrederea nu se explica, se trăia, se spunea în fiecare zi fără să fie rostită la fel, se simțea în felul în care eram privită, în felul în care mi se dădea voie să încerc, să greșesc, să merg mai departe fără să mă întreb dacă pot, pentru că răspunsul fusese deja așezat în mine, cu mult înainte să îl caut. Și poate că de aceea nu m-am privit niciodată ca pe o întrebare, ci ca pe un drum.

Frica vine altfel. Vine în acele momente în care simți că nu mai e loc de întâmplare, că fiecare pas contează și că nu îți mai permiți să mergi înainte fără să știi ce faci, și atunci nu o împing deoparte, nu o ignor, ci rămân acolo, în ea, până când înțeleg ce are de spus, până când lucrurile se așază și știu că am dus totul cât de departe se putea duce. Și apoi vine acel pas care nu mai ține de calcule, nici de siguranță, nici de liniște, ci doar de asumare.

Curajul începe în clipa în care pășești mai departe, chiar și atunci când îți este frică.

9. Care este un adevăr dur pe care mi l-ai spune, ca fondatoare a Strong Women, dacă vreau ca acest proiect să reușească la cel mai înalt nivel?

Va veni un moment în care va trebui să alegi între a fi plăcută și a fi relevantă, iar dacă nu vei avea curajul să incomodezi, să deranjezi și să spui lucruri incomode, proiectul tău va rămâne frumos, dar nu va deveni niciodată necesar.

10. Când drumul tău se va încheia, cum vrei să fie amintită puterea ta, nu doar succesul tău?

Simt că adevărata putere nu stă în ceea ce rămâne spus despre tine, ci în ceea ce continuă să trăiască după tine, în felul în care oamenii duc mai departe ceea ce au învățat, în felul în care cresc, construiesc și, la rândul lor, dau mai departe.

Și poate că acesta este sensul cel mai profund al drumului meu, nu să fie definit, ci să fie continuat, nu să fie închis, ci să rămână deschis în tot ceea ce a reușit să creeze.

Pentru că ceea ce construim cu sens nu se oprește… se transmite.